Utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă era mai redusă decât sugerau discursurile despre transformarea rapidă a economiei. În vara anului 2025, numai 37% dintre adulții americani declarau că folosiseră vreodată AI pentru activități profesionale, potrivit unui sondaj AP-NORC.
Cea mai răspândită utilizare nu era redactarea documentelor, programarea sau automatizarea sarcinilor de birou, ci căutarea informațiilor. Aproximativ 60% dintre respondenți folosiseră inteligența artificială în acest scop.
Rezultatele arătau o diferență importantă între imaginea publică a tehnologiei și integrarea sa efectivă în viața profesională. Companiile prezentau inteligența artificială drept o revoluție a productivității, dar majoritatea adulților americani nu o folosiseră încă pentru sarcinile de serviciu.
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani se aflau însă înaintea celorlalte generații. Aproximativ jumătate declarau că utilizaseră AI pentru muncă, iar proporțiile erau ridicate și pentru căutarea informațiilor, generarea de idei, redactarea mesajelor sau crearea imaginilor.
Căutarea informațiilor era cea mai frecventă utilizare
Sondajul AP-NORC a analizat opt moduri în care adulții americani puteau folosi inteligența artificială.
Aproximativ 60% declarau că utilizaseră AI pentru a căuta informații. Urmau:
- generarea și dezvoltarea ideilor – 40%;
- activitățile profesionale – 37%;
- redactarea e-mailurilor – 34%;
- crearea sau editarea imaginilor – 33%;
- divertismentul – 30%;
- cumpărăturile – 26%;
- conversația sau compania virtuală – 16%.
Aceste procente se refereau la persoanele care utilizaseră vreodată inteligența artificială pentru activitatea respectivă, nu la cele care o foloseau zilnic.
O persoană care solicitase o singură dată ajutorul unui chatbot pentru redactarea unui mesaj era inclusă, prin urmare, în categoria utilizatorilor.
Chiar și cu această definiție largă, mai puțin de patru din zece adulți americani folosiseră AI pentru muncă.
Chatboturile încep să înlocuiască unele căutări clasice
Rezultatele sugerează că, pentru mulți utilizatori, inteligența artificială funcționa în primul rând ca alternativă la motorul tradițional de căutare.
În loc să introducă mai multe cuvinte într-un motor de căutare și să deschidă succesiv diferite pagini, utilizatorul putea adresa o întrebare completă unui chatbot și primi un răspuns sintetizat.
Instrumentul putea fi rugat să:
- explice un termen;
- compare două produse;
- rezume un subiect;
- pregătească o listă de opțiuni;
- reformuleze o informație într-un limbaj mai simplu;
- răspundă la întrebări suplimentare.
Ars Technica a atras atenția că utilizarea reală a funcțiilor AI ar putea fi chiar mai mare decât cea declarată. Motoarele de căutare precum Google afișează automat rezumate generate cu inteligență artificială, iar unii utilizatori pot să nu își dea seama că interacționează cu un sistem bazat pe AI.
Folosirea inteligenței artificiale pentru căutare nu garantează însă corectitudinea informației. Un chatbot poate oferi un răspuns clar formulat, dar construit pe surse vechi, interpretări greșite sau informații inventate.
Pentru subiecte precum sănătatea, legislația, finanțele, educația și politica, răspunsul trebuie verificat prin surse oficiale sau publicații credibile.
Tinerii folosesc AI mai mult decât generațiile în vârstă
Cea mai clară diferență identificată de sondaj era cea dintre categorii de vârstă.
În rândul adulților sub 30 de ani, 74% foloseau inteligența artificială pentru căutarea informațiilor. Aproximativ 62% o utilizaseră pentru generarea ideilor, comparativ cu numai 20% dintre persoanele de cel puțin 60 de ani.
În jur de jumătate dintre tinerii adulți folosiseră AI și pentru:
- sarcini profesionale;
- scrierea e-mailurilor;
- crearea sau editarea imaginilor;
- divertisment.
Diferența poate fi explicată prin contactul mai frecvent al tinerilor cu aplicațiile digitale, mediul universitar, platformele sociale și locurile de muncă în care instrumentele online sunt folosite zilnic.
Tinerii sunt și mai dispuși să testeze servicii noi înainte ca acestea să fie introduse oficial de școală sau angajator.
Această viteză de adopție poate deveni un avantaj profesional. Poate produce însă și riscul folosirii tehnologiei fără verificarea rezultatelor, fără protejarea datelor și fără înțelegerea limitelor sale.
AI este folosită mai ales în activitățile de birou
Adopția inteligenței artificiale diferă puternic în funcție de profesie.
Instrumentele generative sunt ușor de integrat în activități precum:
- redactarea;
- analiza documentelor;
- programarea;
- traducerea;
- cercetarea;
- marketingul;
- pregătirea prezentărilor;
- comunicarea cu clienții;
- sintetizarea ședințelor.
Ele sunt mai greu de folosit direct în activități fizice precum construcțiile, transportul, producția, curățenia, manipularea mărfurilor sau îngrijirea persoanelor.
Un studiu Gallup publicat în iunie 2025 arăta că 40% dintre angajații americani foloseau AI în rolul lor cel puțin de câteva ori pe an, aproape dublu față de 21% în 2023. Utilizarea frecventă ajunsese la 19%, iar cea zilnică la 8%.
În rândul angajaților cu profesii de birou, 27% foloseau frecvent AI. Proporția urca la 50% în tehnologie, 34% în servicii profesionale și 32% în finanțe.
Pentru angajații din producție și activitățile de primă linie, utilizarea frecventă era de numai 9%, fără o creștere semnificativă față de 2023.
Revoluția AI nu se desfășoară în același ritm pentru toți angajații. Ea este mai vizibilă în profesiile bazate pe informație decât în cele care presupun muncă fizică, prezență pe teren sau interacțiune directă cu oamenii.
Popularitatea AI nu înseamnă automat schimbarea locului de muncă
O persoană poate folosi un chatbot pentru a reformula un e-mail fără ca activitatea sa profesională să fie transformată fundamental.
Pentru ca AI să schimbe un loc de muncă, tehnologia trebuie integrată în procedurile companiei, conectată la datele necesare și acceptată de angajați și conducere.
Organizațiile trebuie să stabilească:
- ce instrumente sunt permise;
- ce date pot fi introduse;
- cine verifică rezultatele;
- cine răspunde pentru erori;
- cum sunt protejate informațiile confidențiale;
- cum este evaluată productivitatea;
- ce activități trebuie păstrate sub control uman.
În lipsa acestor reguli, angajații pot folosi individual instrumente gratuite, fără coordonare și fără să comunice angajatorului.
Această utilizare neoficială este uneori numită „shadow AI”, prin analogie cu aplicațiile informatice folosite în interiorul unei organizații fără aprobarea departamentului tehnic.
AI poate economisi timp, dar rezultatele trebuie verificate
Inteligența artificială poate reduce timpul necesar pentru sarcinile repetitive.
Un experiment desfășurat cu aproximativ 6.000 de angajați din mai multe industrii a analizat efectele unui instrument generativ integrat în aplicațiile de e-mail, documente și ședințe.
Angajații care au utilizat instrumentul au petrecut cu aproximativ trei ore mai puțin pe săptămână în e-mail și au finalizat unele documente mai repede. Timpul petrecut în ședințe nu s-a modificat semnificativ, deoarece organizarea întâlnirilor depinde de coordonarea cu alte persoane, nu doar de productivitatea individuală.
Rezultatul arată că AI poate schimba mai repede activitățile pe care un angajat le controlează singur.
Tehnologia poate redacta o primă versiune a unui text sau poate sintetiza un document. Nu poate modifica automat programul întregii echipe, procedurile interne sau modul în care sunt luate deciziile.
Economia de timp poate fi redusă și de necesitatea verificării răspunsurilor. Un document creat în câteva secunde poate necesita corecturi, confirmarea cifrelor și eliminarea informațiilor inventate.
Utilizarea AI poate produce probleme de confidențialitate
Un angajat care copiază într-un chatbot public un contract, o bază de date, o ofertă comercială sau informații despre clienți poate încălca regulile companiei și legislația privind protecția datelor.
Instrumentele publice nu trebuie tratate automat ca spații private.
Înaintea introducerii unei informații, angajatul trebuie să verifice:
- dacă datele sunt confidențiale;
- dacă există informații personale;
- dacă angajatorul permite folosirea serviciului;
- dacă furnizorul păstrează conversația;
- dacă datele pot fi utilizate pentru îmbunătățirea sistemului;
- dacă există o versiune profesională aprobată de companie.
În domenii precum medicina, administrația publică, cercetarea, serviciile juridice și finanțele, riscurile pot fi mai mari.
Capacitatea de a formula un prompt bun nu este suficientă. Competența AI include și protejarea datelor, verificarea surselor și asumarea responsabilității pentru rezultatul final.
Un sfert dintre tinerii americani folosiseră AI pentru companie
Sondajul a analizat și utilizarea sistemelor AI pentru conversație sau companie virtuală.
La nivelul întregii populații adulte, proporția era de 16%. În rândul celor sub 30 de ani, ajungea la aproximativ 25%.
Această utilizare poate include conversații pentru divertisment, simularea unor personaje, solicitarea de încurajări sau discutarea unor probleme personale.
Un chatbot poate fi disponibil permanent și poate răspunde fără să critice utilizatorul. Aceste caracteristici pot deveni atractive pentru persoanele singure sau anxioase.
Sistemele nu au însă sentimente, experiențe personale sau responsabilitate profesională. Ele pot valida idei greșite și pot produce răspunsuri nepotrivite în situații sensibile.
Un chatbot nu trebuie confundat cu un prieten, psiholog, medic sau consilier calificat.
Datele descriu vara anului 2025
Sondajul AP-NORC a fost realizat în perioada 10–14 iulie 2025, prin interviuri online și telefonice cu 1.437 de adulți americani.
Eșantionul a fost selectat prin AmeriSpeak, panelul probabilistic al NORC de la Universitatea din Chicago. Marja generală de eroare a fost de plus sau minus 3,6 puncte procentuale.
Pentru analiza tinerilor au fost intervievate 386 de persoane cu vârste între 18 și 29 de ani. Această categorie a fost inclusă într-o proporție mai mare decât ponderea ei în populație, iar rezultatele generale au fost ulterior ponderate. Marja de eroare pentru grupul tânăr a fost de plus sau minus 6,6 puncte procentuale.
Studiul a măsurat răspunsurile declarate. El nu a verificat istoricul aplicațiilor sau instrumentele folosite efectiv de participanți.
Unii respondenți pot să nu recunoască funcțiile AI integrate în motoare de căutare, telefoane, aplicații de editare sau programe profesionale. Alții pot numi „inteligență artificială” funcții care folosesc tehnologii diferite.
Rezultatele nu trebuie prezentate drept situația actuală din 2026. Adoptarea a continuat să crească după realizarea sondajului. Gallup a raportat că, în trimestrul al treilea din 2025, 45% dintre angajații americani foloseau AI la serviciu cel puțin de câteva ori pe an, 23% o foloseau frecvent și 10% zilnic.
Ce înseamnă rezultatele pentru tineri
Tinerii intră pe piața muncii într-o perioadă în care competențele AI pot deveni importante, dar nivelul de utilizare diferă între firme și ocupații.
Un candidat nu ar trebui să presupună că orice angajator folosește instrumente avansate. În același timp, nu ar trebui să ignore tehnologia doar pentru că integrarea ei nu este încă generalizată.
Competențele utile includ:
- redactarea unor instrucțiuni clare;
- verificarea informațiilor;
- compararea răspunsului cu sursa originală;
- recunoașterea limitelor unui instrument;
- protejarea datelor;
- corectarea materialelor generate;
- folosirea AI împreună cu cunoștințele profesionale;
- explicarea modului în care tehnologia a fost utilizată.
Într-un interviu, este mai util ca un candidat să ofere un exemplu concret decât să scrie simplu „cunosc ChatGPT” în CV.
El poate explica faptul că a folosit AI pentru sintetizarea unor documente, organizarea unei cercetări sau generarea unei prime versiuni, pe care a verificat-o și corectat-o ulterior.
Valoarea profesională nu vine din simpla utilizare a unui chatbot, ci din capacitatea de a obține rezultate corecte, utile și responsabile.
Sondajul AP-NORC arăta că inteligența artificială era deja prezentă în viața majorității tinerilor americani, dar nu transformase încă activitatea profesională a întregii populații.
Tehnologia se răspândește rapid, însă adopția este inegală. Pentru tineri, provocarea nu este doar să înceapă să folosească AI, ci să învețe când este utilă, când trebuie verificată și când decizia trebuie să rămână în întregime la om.