Gen Z și piața muncii par să vadă foarte diferit ce înseamnă să fii pregătit pentru primul job. 45% dintre tinerii britanici de 18–24 de ani chestionați spun că au intrat pe piața muncii cu abilitățile necesare pentru a reuși. Doar 6% dintre managerii din Regatul Unit consideră că tinerii recrutați demonstrează aceste competențe în aceeași măsură. Diferența uriașă apare într-un raport al Chartered Management Institute și readuce în discuție o problemă mai complicată decât ideea că „Gen Z nu știe să muncească”: cine ar trebui, de fapt, să îi pregătească pe tineri pentru trecerea de la școală la primul job?
Cifrele par să descrie două lumi diferite.
Aproape jumătate dintre tineri cred că au intrat în câmpul muncii cu abilitățile necesare.
Managerii sunt mult mai sceptici.
Raportul „Bridging the Gap: Supporting a New Generation of Leaders”, publicat de Chartered Management Institute (CMI), încearcă să explice de unde vine această diferență.
Iar răspunsul nu se rezumă la tineri.
CMI arată că există probleme atât în pregătirea înainte de angajare, cât și în felul în care companiile îi integrează și îi dezvoltă pe cei aflați la început de carieră.
Gen Z și piața muncii: 45% versus 6%
Studiul CMI a fost realizat în Regatul Unit.
Datele provin dintr-un sondaj YouGov cu 514 tineri cu vârste între 18 și 24 de ani și din cercetările CMI în rândul a peste 1.000 de manageri. Cercetarea a fost realizată între 27 mai și 3 iunie 2026.
Rezultatul central este greu de ignorat.
45% dintre tinerii de 18–24 de ani spun că au intrat pe piața muncii echipați cu abilitățile necesare pentru a avea succes.
În schimb, doar 6% dintre managerii britanici spun că tinerii recrutați demonstrează aceste competențe în aceeași măsură.
Procentele nu trebuie extrapolate la România și nici la întreaga generație Gen Z.
Dar diferența dintre cele două percepții este suficient de mare încât să ridice o întrebare relevantă și dincolo de Regatul Unit:
ce înțelege un absolvent prin „sunt pregătit de muncă” și ce înțelege un angajator prin aceeași expresie?
Ce spun managerii că le lipsește tinerilor
Problemele semnalate nu se concentrează exclusiv pe competențe tehnice.
CMI indică mai ales abilități și comportamente necesare în activitatea de zi cu zi.
Peste șase din zece manageri chestionați, 61%, consideră că lucrătorii tineri sunt mai predispuși decât alte categorii de vârstă să aibă dificultăți legate de reziliență, profesionalism, comunicare și capacitatea de a primi feedback și de a acționa pe baza lui.
Atunci când un tânăr nu progresează conform așteptărilor sau nu trece perioada de probă, managerii indică cel mai frecvent:
lipsa motivației – 40%;
lipsa rezilienței – 38%;
comportamentul sau eticheta profesională – 34%;
problemele de punctualitate – 32%.
Doar 12% dintre manageri spun că tinerii din organizațiile lor progresează conform așteptărilor.
Iar 91% consideră că deficitul de competențe observat în rândul noilor angajați afectează performanța organizației.
Dar ce înseamnă, de fapt, „pregătit pentru muncă”?
Aici începe partea mai interesantă a problemei.
Un absolvent poate considera că este pregătit pentru un job pentru că știe să folosească programele necesare, are diploma cerută, vorbește engleză, poate face o prezentare și înțelege domeniul pentru care aplică.
Managerul poate evalua și alte lucruri:
Cum comunici când ai făcut o greșeală?
Cum primești un feedback negativ?
Ce faci când nu știi ceva?
Cum lucrezi într-o echipă cu oameni de vârste diferite?
Ajungi la timp?
Cum scrii un email profesional?
Știi când să întrebi și când să iei singur o decizie?
Cum reacționezi când un proiect nu merge conform planului?
Multe dintre aceste lucruri sunt greu de predat printr-un curs clasic.
Și tocmai aici apare ruptura dintre educație și primul loc de muncă.
Un alt studiu: 89% dintre angajatori spun că evită absolvenții recenți
Analiza Euronews citează și o cercetare realizată în SUA pentru Hult International Business School.
Studiul este diferit de cel CMI și trebuie tratat separat.
A inclus 800 de lideri din resurse umane și 800 de angajați cu vârste între 22 și 27 de ani, absolvenți de facultate în ultimii trei ani și angajați full-time în roluri de business. Cercetarea a fost realizată în octombrie 2024.
Rezultatele sunt și aici dure.
89% dintre liderii HR intervievați spun că organizațiile lor evită să angajeze absolvenți recenți, deși 98% spun că întâmpină dificultăți în găsirea talentelor potrivite.
Principalele motive invocate pentru evitarea absolvenților sunt lipsa experienței din lumea reală, dificultățile de lucru în echipă, costurile de pregătire și lipsa unor competențe considerate necesare.
Jumătate dintre respondenții HR au indicat și problemele de etichetă profesională.
37% ar prefera AI în locul unui absolvent recent
Unul dintre cele mai spectaculoase rezultate din studiul Hult este legat de alternativele pe care companiile spun că le-ar lua în calcul.
Întrebați ce ar prefera în locul angajării unui absolvent recent, liderii HR au răspuns:
45% – un freelancer;
45% – reangajarea unui fost angajat pensionat;
37% – un robot sau AI;
30% – să lase postul neocupat.
Asta nu înseamnă că 37% dintre companii își înlocuiesc efectiv absolvenții cu inteligența artificială.
Sondajul măsoară preferințe declarate într-o situație ipotetică.
Dar rezultatul arată presiunea suplimentară care apare asupra joburilor entry-level.
Un tânăr nu mai concurează doar cu alți candidați.
Pentru anumite sarcini, angajatorul poate lua în calcul externalizarea, automatizarea sau pur și simplu renunțarea la recrutare.
Comunicarea este competența cerută aproape unanim
Poate surprinzător, primul lucru indicat de angajatori nu este programarea.
Nici utilizarea AI.
Nici Excel.
În cercetarea Hult, 98% dintre liderii HR spun că abilitatea de comunicare este importantă pentru noii angajați.
Urmează:
curiozitatea și dorința de a învăța – 93%;
colaborarea – 92%;
creativitatea – 90%;
gândirea critică – 87%.
Sunt competențe care devin cu atât mai interesante în contextul AI.
Un chatbot poate redacta un email.
Poate genera un PowerPoint.
Poate rezuma un document.
Poate scrie cod.
Dar angajatul trebuie în continuare să înțeleagă problema, să verifice rezultatul, să comunice cu ceilalți și să decidă ce merită folosit.
Nici tinerii nu spun că facultatea i-a pregătit perfect
Aici se complică imaginea potrivit căreia avem o generație prea încrezătoare în propriile capacități.
În studiul Hult, tinerii înșiși sunt foarte critici cu pregătirea primită.
Doar 24% dintre absolvenții recenți spun că au toate competențele necesare pentru rolul pe care îl ocupă.
85% și-ar fi dorit ca facultatea să îi pregătească mai bine pentru piața muncii.
Iar 77% spun că au învățat mai mult în primele șase luni de muncă decât în întreaga perioadă a studiilor universitare de licență.
Mai mult, 87% spun că au primit o pregătire profesională mai bună de la angajator decât de la facultate.
Așadar, povestea „tinerii cred că știu tot, angajatorii spun că nu știu nimic” este prea simplă.
Tinerii observă și ei problema.
96% dintre liderii HR spun că facultățile trebuie să își asume mai multă responsabilitate
Studiul Hult pune o parte importantă din responsabilitate asupra universităților.
96% dintre liderii HR chestionați consideră că facultățile ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru pregătirea oamenilor pentru muncă.
Tinerii pot absolvi cu multe cunoștințe teoretice și foarte puțină experiență în:
lucrul într-o echipă reală;
respectarea unui deadline profesional;
prezentarea unei soluții unui client;
gestionarea unui conflict;
primirea feedbackului;
luarea unei decizii cu informații incomplete;
sau asumarea responsabilității pentru o greșeală.
Pentru angajatori, acestea nu sunt detalii.
Sunt o parte din muncă.
Dar nici angajatorii nu pot cere absolvenți cu cinci ani de experiență
Există însă și cealaltă jumătate a ecuației.
Un job entry-level este, prin definiție, un loc în care intră cineva aflat la început de carieră.
Dacă angajatorii se așteaptă ca un absolvent să ajungă în prima zi cu toate comportamentele și reflexele unui profesionist experimentat, apare o contradicție.
Cum dobândești experiență dacă nimeni nu vrea să angajeze oameni fără experiență?
Raportul CMI insistă tocmai asupra acestui punct.
Problema nu este exclusiv responsabilitatea tânărului.
Instituțiile de educație trebuie să pregătească mai bine tranziția către muncă, dar companiile trebuie să ofere onboarding, îndrumare și manageri capabili să lucreze cu oamenii aflați la început de carieră.
86% dintre tineri vor manageri care știu să îi îndrume
Una dintre cifrele cele mai importante din raportul CMI riscă să fie pierdută în spatele acelui spectaculos „6%”.
86% dintre tinerii angajați spun că este important ca managerul lor direct să fi fost pregătit pentru a susține și îndruma corespunzător o persoană aflată la începutul carierei.
Iar datele CMI sugerează că pregătirea managerilor contează.
Dintre managerii care au beneficiat ei înșiși de training de management, 89% spun că acesta le-a îmbunătățit capacitatea de a dezvolta angajații tineri.
Așadar, dacă un tânăr de 22 de ani nu știe cum funcționează o organizație, răspunsul nu poate fi întotdeauna:
„Trebuia să știi deja.”
Unele lucruri se învață la facultate.
Altele se învață doar muncind.
70% dintre tineri cred că angajatorii au prejudecăți față de generația lor
Există și o problemă de percepție în sens invers.
70% dintre tinerii din cercetarea CMI consideră că angajatorii au o prejudecată negativă față de generația lor.
Iar acest lucru contează.
Gen Z a intrat pe piața muncii însoțită de o cantitate uriașă de conținut despre cât de „dificilă” este generația.
Nu vor să muncească.
Nu acceptă feedback.
Nu stau peste program.
Nu sunt loiali.
Vor să lucreze de acasă.
Își dau demisia prea repede.
Unele critici pot reflecta experiențe reale ale managerilor.
Dar transformarea lor în caracteristici universale ale unei generații de sute de milioane de oameni este o generalizare.
CMI însuși evită să pună întreaga responsabilitate pe tineri și cere intervenții din partea guvernului, sistemului educațional și angajatorilor.
AI ridică și mai mult ștacheta pentru primul job
În paralel, tehnologia schimbă ce înseamnă „entry-level”.
Sarcini care înainte erau oferite unui junior pot fi acum parțial automatizate.
Un rezumat.
O cercetare preliminară.
Un draft.
O prezentare.
O analiză simplă.
O bucată de cod.
Asta poate avea un efect aparent paradoxal: dacă AI preia o parte dintre sarcinile simple prin care un tânăr învăța meseria, angajatorii pot începe să ceară competențe mai avansate chiar de la primul job.
Cercetarea Hult arată deja cât de importantă a devenit componenta tehnologică.
97% dintre liderii HR intervievați consideră important ca noii angajați să aibă cunoștințe fundamentale solide despre domenii tehnologice precum AI, analiza datelor și IT.
Doar 20% dintre absolvenții recenți spun că au acest nivel de pregătire.
Ce ar trebui să știe un tânăr înainte de primul job?
Datele celor două studii nu oferă o rețetă universală.
Dar indică destul de clar ce caută angajatorii dincolo de diplomă.
Să poți comunica.
Să lucrezi cu alți oameni.
Să primești feedback fără să îl interpretezi automat ca pe un atac.
Să fii punctual și predictibil.
Să poți rezolva o problemă fără instrucțiuni pentru fiecare pas.
Să întrebi atunci când nu știi.
Să fii dispus să înveți.
Să înțelegi tehnologia pe care o folosește domeniul tău.
Și să te adaptezi când lucrurile nu ies conform planului.
Nu sunt competențe spectaculoase pentru un videoclip de TikTok.
Dar sunt exact genul de abilități pe care managerii spun că le observă imediat după angajare.
Problema începe înainte de primul CV și continuă după angajare
Diferența dintre 45% și 6% este excelentă pentru un titlu.
Dar concluzia importantă este mai largă.
O parte dintre tineri intră pe piața muncii fără să știe exact ce se așteaptă de la ei.
Universitățile nu reușesc întotdeauna să transforme teoria în experiență practică.
Companiile se plâng că absolvenții nu sunt pregătiți.
În același timp, unele companii evită să angajeze tocmai oamenii care ar avea nevoie de primul job pentru a deveni pregătiți.
Iar managerii nu sunt întotdeauna formați să îi ajute să facă tranziția.
CMI descrie această situație drept o problemă de responsabilitate comună.
Pentru un tânăr care își caută primul job, poate că aceasta este informația cea mai utilă din întregul raport.
Diploma îți poate deschide ușa.
Competențele tehnice te pot aduce la interviu.
Dar primele luni de muncă cer o categorie de abilități care se văd mult mai greu într-un CV: comunicare, adaptare, colaborare, reziliență și capacitatea de a învăța din feedback.
Iar acestea nu ar trebui să fie responsabilitatea exclusivă a tânărului care intră pentru prima dată într-un birou.